Cei care spun despre Codex Alimentarius că a fost conceput „pentru protecţia consumatorului” şi este „inofensiv”, trebuie să ştie că acesta nu este un pachet de legi, ci un organism care adoptă recomandări în domeniul alimentaţiei, cum ar fi etichetarea alimentelor.
Creat în 1962, ca măsură de protecţie şi control a comerţului cu alimente, Codexul a rămas până în prezent subiect de dispută, considerat de mulţi specialişti şi oameni politici din întreaga lume drept un mod de a controla industria alimentară.
Se zvoneşte că în România Codexul va fi pus în practică începînd cu prima zi a anului 2010. De fapt, această dată este numai unul dintre termenle de implementare a Directivei Europene a Suplimentelor Alimentare şi nu are nimic în comun cu Codex-ul. De la adoptarea sa şi până în prezent, acest organism a fost subiectul a numerose proteste şi chiar a proceselor în justiţie care au încercat să anuleze standardele alimentare adoptate la nivel internaţional.
De ce este Codex Alimentarius atât de blamat?
În primul rând, din cauză că vor fi scoase în afara legii toate tipurile de medicină alternativă – suplimentele alimentare pe bază de plante, terapiile naturiste şi chiar vitaminele.
În urma aplicării acestuia, orice naţiune care nu va aplica acest act normativ va suporta sancţiuni economice majore, din moment ce va pierde automat orice dispută cu o ţară care se conformează prevederilor sale, se precizează într-un document al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Companiile farmaceutice, în lupta pentru supravieţuire
Din datele oferite de OMS cu privire la organizarea Comisiei “Codex Alimenarius”, reiese că aceasta este compusă din două subcomisii care analizează impactul programelor de nutriţie asupra sănătăţii populaţiei. Una dintre ele, “Codex Committee on Nutrition and Foods for Special Dietary Uses” (CCNFSDU), este condusă de doctorul Rolf Grossklaus.
El este şi deţinătorul companiei de evaluare a riscurilor “Institutul Federal de Estimare a Riscurilor din Germania”, care oferă consultanţă CCNFSDU cu privire la impactul pe care nutrienţii îl au asupra persoanelor care iau suplimente alimentare.
Grossklaus este de părere că “nutriţia nu este relevantă pentru sănătate”. Oricât ar părea de absurd, doctorul a declarat, în 1994, că nutrienţii nu sunt nimic altceva decât toxine şi a decis intituirea unei comisii de evaluare a riscurilor.
Astfel, se ajunge ca, cel puţin la nivel de act normativ, toate produsele pe bază de plante folosite în cadrul medicinei alternative să fie scoase în afara legii, iar în cazul în care unele dintre ele sunt păstrate pe piaţă, cantităţile în care se vor vinde vor fi foarte mici şi eliberate numai pe bază de reţetă.
“Lupta dintre remediile medicinei naturale, care este un act medical complementar, nu alternativ, se duce în subsolul banilor din marile companii farmaceutice”, spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Astfel, continuă acesta, industria chimico-farmaceutică încearcă să “confişte” anumite remedii naturale pe care se le relanseze ulterior pe piaţă sub forma unor medicamente mult mai scumpe.
Acesta oferă clasicul exemplu al aspirinei care, iniţial, era un produs naturist obţinut din coajă de salcie şi se numea acid salicilic. Companiile farmaceutice l-au “înfiat”, i-au adăugat în compoziţie acetil relansându-l pe piaţă sub forma unui medicament mult mai scump.
Vindecă, tratează, previne
În Uniunea Europeană există două regulamente puternice, primul făcând referire la suplimentele alimentare (ceaiuri, vitamine
sau minerale), care sunt considerate ca aparţinând categoriei alimentelor, şi medicamentele propriu-zise. În ceea ce le priveşte pe acestea din urmă se pot face menţiuni medicale de tipul “previne”, “vindecă” sau “tratează”. Cu toate acestea, spune profesorul Mencinicopschi, produsele de sinteză chimică nici nu previn, nici nu vindecă şi nici nu tratează, ci doar îi ajută pe pacienţi să treacă peste faza critică a bolii.
În schimb, însă, în cazul suplimentelor alimentare nu se fac menţiuni medicale clare ci doar precizări de tipul “produsul X scade riscul de boală”, iar pe etichetă sunt prezentate în detaliu valorile nutriţionale.
Ca pe vremea lui Napoleon
La nivel global, tendinţa populţiei este de a apela din ce în ce mai mult la medicina alternativă şi la produsele naturiste. Aşa se face că industria medicamentelor se simte ameninţată de poţiuni, tincturi sau suplimentele nutritive obţinute 100% din plante. Cu cât se cumpără mai multe produse naturiste, cu atât piaţa medicamentelor devine tot mai puţin profitabilă. Se ajunge, aşadar, la ideea adusă în prim-plan în repetate rânduri, conform căreia Codex Alimentarius este o măsură de susţinere a industriei farmaceutice.
În plus, Codex-ul se bazează pe Codul Napoleonian , nu pe cel de drept comun, ceea ce înseamnă că tot ce nu este permis în mod explicit este interzis.
Standarde şi norme în favoarea “chimicalelor”
Oricine a mers la ţară şi a mâncat alimente produse în grădinile ţăranilor a putut simţi imediat diferenţa de gust. Circulă şi vorba că dacă într-un măr sau alt fruct găseşti şi un viermişor, atunci cu siguranţă alimentul respectiv este 100% natural.
Ce face Codex Alimentarius pentru a proteja sănătatea populaţiei? În primul rând, reduce drastic suplimentele alimentare naturale. Astfel, produsele naturale vor fi înlocuite cu produşi de sinteză farmaceutică, disponibili numai în farmacii şi numai cu reţetă.
Codex-ul păstrează, însă, unele dintre produsele naturiste, dar numai 18 şi scoate, progresiv, în afara legii medicina naturistă, precum acupunctura sau medicina tibetană.
Acest Codex îi va oblige pe oameni să trăiască mai puţin sănătos. Din păcate, consumatorii români încep abia acum să afle despre Codex Alimenarius, însă magnitudinea acestuia este foarte mare şi impune ca, înainte de intrarea lui în vigoare să fie supus dezbaterii publice”, spune parlamentarul democrat-liberal Iulian Urban.
UE şi Codexul scot suplimentele alimentare în afara legii
Doua instituţii europene, Comisia Europeană, care este managerul de risc, şi Autoritatea Europeană de Siguranţă Alimentară, care se ocupă cu estimarea riscului şi este, în acelaşi timp, organizaţia care coordonează controlul alimentelor în UE, se străduiesc sa reducă dozajele suplimentelor, vitamine şi minerale, mult sub nivelul sub care ar avea vreun efect benefic.
Nutriţioniştii au făcut o analiză minuţioasă a acestui Codex şi au ajuns la concluzia că aplicarea sa va produce peste trei miliarde de victime umane, un miliard din cauza lipsei de hrană, iar alte două miliarde din cauza bolilor generate în organism şi cauzate de proasta calitate a alimentelor disponibile.
Astfel, medicina funcţională, nutriţionala şi integrativă care folosesc doze ridicate de vitamine şi minerale în locul medicamentelor convenţionale ar putea fi puse în pericol.
Care vor fi urmările? “Ne vom hrăni numai cu medicamente”, spune doctorul Mencinicopschi, care adaugă că, în ultimii ani, bolile sunt generate, în proporţie de 70-80% de alimentele modificate genetic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu