marți, 10 noiembrie 2009

Studiu britanic: Alimentatia de tip fast food prosteste. Iar Codex Alimentarius tampeste de-a binelea!

O alimentatie bogata in grasimi nu face rau doar taliei, ci si IQ-ului, a demonstrat un studiu recent efectuat in Marea Britanie.

Chiar daca a fost realizat pe cobai, rezultatele cercetarii sunt valabile si in cazul oamenilor, sustine Daily Mail, care citeaza specialistii ce au efectuat studiul. Nu e nevoie decat de o cura de mai putin de 10 zile pentru ca burgerii, kebabul sau chipsurile sa ti se urce la creier.

O alimentatie prea grasa afecteaza mai ales memoria pe termen scurt, facand creierul mai putin alert, spun cercetatorii de la Universitatea Oxford, care au observat aceste efecte pe rozatoarele supuse studiului.

Potrivit oamenilor de stiinta exista o legatura foarte stransa intre alimentatie si felul in care creierul si corpul functioneaza.

“Dietele celor din Vest sunt prin excelenta bogate in grasimi, fiind asociate cu complicatii pe termen lung, cum ar fi obezitatea, diabetul si problemele inimii; totusi, efectelor pe termen scurt ale acestor regimuri alimentare nu le-a fost acordata prea multa atentie”, a declarat Andrew Murray, co-autor al cercetarii.

Adeptii alimentelor grase alearga mai incet, si nu din cauza burtii!

In cadrul testelor, s-a descoperit ca rozatoarelor hranite cu alimente grase le-a luat mai mult timp sa iasa dintr-un labirint prin care mai trecusera anterior, comparatic cu subiectii hraniti in mod adecvat.

In plus, in cazul soarecilor care mancasera gras s-a gasit o proteina care facea ca celulele sa foloseasca in mod mai putin eficient oxigenul, motiv pentru care acestea nici nu puteau alerga prea repede.

Rezultatele cercetarii sunt folositoare mai ales in cazul sportivilor, care ar trebui sa fie de doua ori mai atenti la alimentatie in timpul antrenamentelor.

________________________________

Specialiştii în fitoterapie au previziuni sumbre legate de aplicarea noului cod al produselor alimentare numit Codex Alimentarius. Vor fi interzise produsele naturale şi suplimentele alimentare, cu excepţia a 18 dintre ele; va fi interzisă practicarea terapiilor tradiţionale, cum ar fi acupunctura, medicina chineză, tibetană, indiană; va fi permisă neetichetarea produselor care conţin organisme modificate genetic.

Dintre sutele de produse naturale pe care le găsim acum în magazinele de tip Plafar, după aplicarea regulilor din Codex Alimentarius – la noi începând cu 1 ianuarie 2010 – vom mai găsi pe rafturi doar 18 astfel de produse, restul fiind pe lista celor interzise.

Domnul inginer Ştefan Manea, directorul general al firmei Hofigal, una dintre cele mai mari producătoare de preparate obţinute din plante medicinale, afirmă: “Dacă în teorie Codex Alimentarius este o colecţie de standarde alimentare adoptate la nivel internaţional, cu scopul declarat de a proteja sănătatea consumatorilor şi a asigura practici corecte în comerţul alimentar, în realitate, Codex Alimentarius intenţionează să pună în afara legii orice metodă alternativă în domeniul sănătăţii, cum ar fi terapiile naturale, folosirea suplimentelor alimentare şi a vitaminelor şi a tot ceea ce ar constitui un potenţial concurent pentru industria chimiei farmaceutice”.

Cum populaţia României nu este informată cu privire la ceea ce se pregăteşte prin acest Codex şi nu se ştie ce valuri de proteste a stârnit în alte ţări implementarea lui, ing. Manea face un scurt istoric: “Doctorul Matthias Rath, un specialist german care duce campanii la nivel mondial pentru folosirea tratamentelor naturale în cazul multor boli grave, spune: «Adevăratul scop al industriei farmaceutice mondiale este de a câştiga bani pe seama bolilor cronice, şi nu de a se ocupa de prevenirea sau eradicarea acestor boli. Industria farmaceutică are un interes financiar direct în perpetuarea acestor maladii, pentru a-şi asigura menţinerea şi chiar creşterea pieţei de medicamente». Doctorul Matthias Rath a înmânat în data de 14 iunie 2003 Curţii Internaţionale de Justiţie de la La Haye (Olanda) un act de acuzare pentru crime împotriva umanităţii. La 13 martie 2002, europarlamentarii au adoptat legi în favoarea industriei farmaceutice, fixate prin dispoziţii ale Codexului Alimentarius şi care vizau elaborarea unei reglementări constrângătoare pentru toate terapiile naturale şi suplimentele alimentare – o manieră mai indirectă de a desfiinţa concurenţii care ar putea să ocupe un anumit loc pe piaţă, pentru că sănătatea se vinde şi se cumpără. Un val de petiţii din partea populaţiei a inundat mesageria europarlamentarilor într-o asemenea măsură, încât comunicaţiile interne au fost blocate. În ciuda a o jumătate de miliard de petiţii, directivele Codexului Alimentarius au fost adoptate. Acest vot a fost o veritabilă denigrare a democraţiei, prevestind şi alte viitoare dificultăţi în respectarea acesteia. Începând cu iulie 2005, directivele Codexului Alimentarius enunţate de Directiva Europeană în ceea ce priveşte suplimentele alimentare trebuie aplicate sub ameninţarea sancţiunilor financiare. Iată în ce constau acestea. În primul rând, vor fi eliminate suplimentele alimentare natural. Toate aceste suplimente vor fi înlocuite de 28 de produşi de sinteză farmaceutică (aşadar toxici), care vor fi dozaţi şi vor fi disponibili numai în farmacii, pe bază de prescripţie medicală. Clasificate ca toxine, vitaminele, mineralele şi plantele medicinale vor fi pe piaţă numai în doze care nu au impact asupra nimănui. Magazinele noastre de produse naturale şi suplimente alimentare vor rămâne pe raft numai cu 18 produse, atâtea câte sunt pe lista Codexului. Tot ceea ce nu este pe listă, de exemplu, coenzima Q10, glucosamine etc., va fi ilegal.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu